Jupiter Ascending

Ascensiunea lui Jupiter, de fratii Wachowski.

A fost o data intr-o galaxie indepartata o rasa care stapanea viata pe toate planetele, Abrasax. Stop! Nici vorba sa inceapa asa filmul.

Incepe altfel, atat de aiurea incat din primele 5 minute se arunca replici in limba rusa combinata cu o engleza usor colorata britanic. Apoi apare in scena fata cu pricina: Jupiter ( Mila Kunis). Da, este genul ala de film in care fata este importanta si trebuie salvata. Ma duce cu gandul la Hunger Games sau Divergent. Nicidecum o printesa Leia a Terrei, ba chiar mostenitoarea de drept a planetei.

Si pac pac, face ce face si deodata din viata ei mizera in care era spalatoreasa de toalete, ajunge sa fie vanata de tot felul de trimisi din ramura propriei familii, sa o...stiti voi...omoare.

Eh, nelipsitul salvator isi face simtita prezenta, in rolul sau de hibrid lup-om, Channing Tatum, care de data asta spre suprinderea mea nu moare in primele 15 minute din film, cum s-a intamplat in ultimile 2 ecranizari pe care le-am vazut cu el. O data cu aparitia salvatorului apare si romantismul in acest film. Exact ce lipsea unui SF.

De partea cealalta a baricadei avem Eddie Redmayne, Douglas Booth si Tuppence Middleton.

Nu stiu ce au vrut sa faca fratii Wachowski din filmul asta... Dupa succesul lor maret cu Matrix si alte incercari precum V for Vendetta, Ninja Assassin sau Cloud Atlas, mi se pare ca filmul asta este cu mult sub, dar poate peste tampenia cu asasinul ninjalau. Oricum, de fiecare data cand vad un film prost imi spun ca am vazut filme si mai proaste. Ceea ce e valabil si acum.

Filmul este foarte incarcat cu elemente SF, multe detalii de imagine, efecte, firul narativ se despica in toate partile si nu exista explicatii pentru multe din momentele in care se petrece cate o scena si se sare la urmatoarea ca intr-o leapsa fara sfarsit.

Nu mai spun ca dupa ce distrug o serie de cladiri cu navele lor opulente ce sfideaza legile gravitationale, nu se sesiseaza nicio autoritate nationala de securitate. Ba chiar mai mult, explica cum intr-un mod fenomenal a doua zi totul este la locul lui, iar memoria celor partasi la evenimente este stearsa.

Cu actiunea centrata pe aceasta Reincarnare a reginei mama a speciei lor si mai putin pe dezvaluirea secretelor si istoriei rasei si implicit a formelor de viata de pe alte planete, cu o poveste aglomerata, plina de nepotriviri stangace si de o actiune obositoare, nu pot sa dau mai mult de nota 5,5. As fi dat poate 6 daca era mult mai usor de inteles, mai aerisit si cu accent pe detaliile care conteaza.

Ma astept sincer si la o continuare, care sper sa fie mai buna din punct de vedere actiune-scenariu-poveste, dar din pacate si actorii joaca un rol important in treaba asta. Si un film despre o fata salvatoare a lumii nu poate fi si fara jumatatea musculoasa care sa o apere si sa o ... Sarute dom'le !